Nivel vârstă: 10-14 ani

Traducere: Adriana Bârcean, prof limba engleză

Adaptare: Laura Borbe, prof socio-umane

Nu e ușor pentru nimeni să stea acasă atât de mult timp. În unele zile simțim nevoia să facem ceva deosebit. De aceea, îți propunem să faci un experiment și să îmbraci haina unui cercetător. Vei avea nevoie, pentru început de o foaie de hârtie și de un pix, pentru a nota acolo 2 lucruri importante: primul se numește predicție (adică ce te aștepți să se întâmple, iar asta vei nota înainte ca lucrurile să se întâmple), al doilea se numește observație (adică ce vezi că se întâmplă pe toată durata experimentului). La final, compari predicțiile cu observațiile și încerci să formulezi o explicație.

Deci:

1. Pregătește foaia și creionul, apoi, pune pe masă următoarele materiale: 2 pahare transparente; 10 boabe de porumb dintr-o pungă de popcorn (sau 10 stafide sau 10 bucăți de paste mai mici sau toate, dacă le ai)
2. Într-un pahar vei pune apă plată și în celălalt apă carbogazoasă.Când notați predicțiile și observațiile, există riscul să confundați paharele și să nu mai știți unde e apă plată și unde carbogazoasă.

Cum procedezi, ca să nu te încurci?

3. Apoi vei lua 2 boabe de porumb și le vei pune una în paharul cu apă plată și una în paharul cu apă carbogazoasă, dar, înainte de a pune boabele, răspunde la întrebarea:

Ce poți prezice că se va întâmpla, dacă arunci boabe de popcorn în fiecare lichid? Va reacționa fiecare lichid la fel? De ce da sau de ce nu?

4. După ce ai notat răspunsul, aruncă boabele, simultan în cele 2 pahare și observă ce se întâmplă. Notează ce se petrece cu fiecare boabă.

Ce ai observat că se întâmplă în aceste pahare? Ce crezi că se va întâmpla când arunci și restul boabelor în fiecare lichid? Ce ai observat atunci când ai aruncat boabele în băutura carbogazoasă transparentă? Ce s-a întâmplat cu boabele? S-a întâmplat la fel ca și cu cele vărsate în apa plată? Când boabele din băutura carbogazoasă transparentă s-au dus la fundul paharului, au rămas acolo? De ce crezi că au venit înapoi la suprafață? Observă boabele după ce revin la suprafața băuturii carbogazoase transparente. Rămân acolo? Ce vezi că se întâmplă? De ce crezi că boabele se duc la fundul paharului din nou? De ce presupui că boabele nu revin la suprafață în paharul cu apă? Au fost predicțiile tale corecte? De ce da sau de ce nu?

5. Golește paharul de apă carbogazoasă și umple-l din nou cu apă din sticlă (ai grijă să fie închisă sticla de apă carbogazoasă pe durata experimentului). Reia experimentul folosind în locul boabelor de porumb, stafide sau paste făinoase mai mici. Din nou, înainte de a face experimentul, scrie pe foaie predicția ta.

S-a întâmplat la fel cu boabele sau stafidele sau pastele? Ce e asemănător, dar diferit? Prin ce se aseamănă lucrurile pe care le-ai aruncat în apă carbogazoasă? Prin ce se deosebesc? Influențează cumva aceste deosebiri rezultatul?

6. Golește din nou paharul cu apă carbogazoasă și umple-l cu apă din sticlă, ia acum aruncă în pahar o monedă de 1 ban (sau 5, 10 bani). Scrie din nou predicțiile tale, înainte de a arunca moneda în pahar.

Care sunt asemănările și diferențele dintre lucrurile care se ridică la suprafață în apa carbogazoasă și între cele care nu se ridică la suprafață? Influențează cumva aceste deosebiri rezultatul?

Dacă lași mai mult timp apa carbogazoasă în pahar, să zicem 15 min, apoi repetă experimentul, aruncând, de exemplu boabe de porumb, ce se întâmplă? Scrie înainte de a verifica, predicția ta.

Informații

Pentru a fabrica băuturi carbogazoase este nevoie să dizolvăm dioxid de carbon într-un lichid aflat sub presiune. Acest proces se numește carbonatare. Când bobul de popcorn este pus în băutura carbogazoasă, acesta se lasă la fund, acolo unde bulele de carbon se atașează de el și îl ridică la suprafața băuturii. Bobul plutește deasupra până când se sparg bulele, declanșând gaz și permițând bobului să cadă din nou la fund. Procesul continuă până când băutura carbogazoasă își pierde bulele – dioxidul de carbon se evaporă. Carbonarea reprezintă procesul de atașare a bulelor de suprafețele diferitelor obiecte. Cu cât suprafața obiectelor e mai aspră cu atât există mai multe spații de atașare pentru bule.

Surse: