loader image

6 dimensiuni de implicare a părinților în viața școlară

23 noiembrie 2021

Joyce L. Epstein și colegii ei de la Partnership Center for the Social Organization of Schools (Centrul Parteneriat pentru Organizarea Socială a Școlilor), au identificat șase tipuri de implicare activă a părinților pentru mai buna colaborare între școală și familie. Am tradus o parte din articolul Parteneriat școală-familie-comunitate care rezumă teoria, cadrul și liniile directoare care pot ajuta școlile să construiască parteneriate.

Tipul 1. Dezvoltarea abilităților de părinte, care vizează sprijinirea familiilor să creeze un mediu familial care sprijină copiii să își joace rolul de elev.

Exemple de acțiuni pentru dezvoltarea abilităților de bun părinte:

  • Discuții ample, serii de lectorate cu părinții despre mediul familial care sprijină procesul de învățare al elevilor, în funcție de vârsta acestora. La aceste lectorate, ascultați cu atenție părinții, asigurați-vă că se implică activ în discuții și că îi tratați pe toți cu mult respect. Dacă părinții se vor simți amenințați în vreun fel de autoritatea profesorului, ei nu vor putea să învețe, să rețină nici un sfat, oricât de bun, din aceste lectorate. Investiți timp suficient în a stabili un mediu de încredere, în care ei să se simtă în siguranță. Invitați-i să descrie cum procedează cu propriii copii, astfel încât să le puteți oferi sfaturi, idei cât mai specifice pentru cum altfel mai pot proceda.
  • Oferirea unor resurse din care părinții pot învăța singuri. Identificați resurse adecvate, inclusiv scurte filme, filme artistice de lung metraj etc. din care părinții pot învăța despre bune practici. Invitați experți (personal medical, asistent social, bibliotecari, consilieri, părinți care au depășit diferite dificultăți cu propriii copii) care să împărtășească din cunoștințele și experiența lor.
  • Accentuarea contribuției pe care ambii părinți o pot aduce la dezvoltarea copiilor lor.
  • Efectuarea unor vizite la domiciliu și/ sau organizarea unor întâlniri cu părinții pe teritoriu neutru, în afara școlii sau a domiciliului acestora. De exemplu, în spații publice sau ale comunității: biserică, centru comunitar, bibliotecă, dispensar, cafeneaua populară din comunitate etc.

Tipul 2. Comunicarea: adoptarea unor forme de comunicare eficiente

Exemple de acțiuni pentru o bună comunicare cu părinții:

  • Organizarea întâlnirilor unu-la-unu cu părinții, cel puțin o dată pe an, în afara ședințelor semestriale cu părinții.
  • Oferirea posibilității de a apela la translatori, dacă e nevoie.
  • Oferirea posibilității ca părinții să vină la întâlnirile cu profesorii/ reprezentanții școlii împreună cu o altă persoană de încredere, pentru a se simți mai în siguranță.
  • Trimiterea acasă, cu regularitate, a portofoliilor elevilor alături de rugămintea adresată părinților de a comenta piesele din portofoliu.
  • Oferirea de informații clare, în limbaj accesibil părinților, despre programul școlii, despre curriculum, despre modalitățile în care se pot implica în viața școlii etc.
  • Instituirea unei cutii poștale (reale sau virtuale, pe Internet) pentru primirea mesajelor/ sesizărilor (chiar anonime) din partea părinților.
  • Înființarea unui grup cu acces controlat, pe platforme/medii de socializare (Facebook etc.) unde părinții pot comunica între ei și cu reprezentanții școlii.
  • Alocarea unui spațiu în clădirea școlii pentru întâlniri unu-la-unu cu părinții (în condiții liniștite, de siguranță, unde se poate discuta confidențial).

Tipul 3. Voluntariatul: recrutarea părinților voluntari care să ofere sprijin școlii

Exemple de acțiuni care încurajează implicarea părinților în acțiuni de voluntariat:

  • Stabilirea unui program de voluntariat pentru părinți la nivel de școală și la nivelul clasei, pentru a ajuta cadrele didactice, administrația școlii, elevii și alți părinți.
  • Demersuri regulate de identificare a abilităților/ talentelor părinților la care se poate face apel pentru derularea diverselor programe. Acest lucru se poate face prin corespondență personalizată cu părinții, în care li se poate solicita ajutorul și pentru a identifica alte persoane talentate, cu diverse abilități din comunitate.
  • Oferirea unei game variate de posibilități de voluntariat (care se poate îmbogăți cu timpul), care să includă și mamele, și tații, eventual și bunicii sau alți membri ai familiilor.

Tipul 4. Învățarea acasă: oferirea de informaţii și de idei practice pentru familii despre cum pot ajuta elevii la rezolvarea temelor pentru acasă și la alte activităţi legate de învățare și cariera de elev.

Exemple de acțiuni care clarifică părinților modul în care își pot ajuta copiii acasă, în învățare :

  • Informarea părinților despre abilitățile pe care școala urmărește să le dezvolte la elevi, inclusiv cele transversale (ex: punctualitatea, ascultarea activă, colaborarea) și exemplificarea clară a acestora pentru ca părinții să înțeleagă cum pot să le exerseze și acasă.
  • Oferirea de informații despre tipurile de teme de casă pe care le au de rezolvat elevii și modul în care părinții pot contribui la acestea/ pot monitoriza realizarea lor.
  • Invitarea părinților să observe copiii la clasă pentru a înțelege mai bine cum se organizează învățarea și pentru a exemplifica ce anume se poate exersa acasă.
  • Oferirea de diverse fișe de activități care să presupună participarea părinților. Exemple: matematica în familie, lectură cu părinții cu voce tare, intervievarea părinților de către copii etc.
  • Implicarea părinților în stabilirea scopurilor și obiectivelor de progres la fiecare început de an școlar / pentru planificarea carierei elevului.

Tipul 5. Implicarea părinților în luarea deciziilor: implicarea părinților în deciziile care se iau la școală, formarea liderilor din rândul părinților, asigurarea formelor de reprezentare a părinților

Exemple de acțiuni care încurajează părinții să se implice în luarea deciziilor:

Sprijinirea funcționării cât mai bune a comitetului de părinți.

    • Înființarea unor grupuri de sprijin sau comisii pentru siguranță în școală, pentru trai sănătos, pentru sprijinirea activităților extracurriculare, pentru promovarea diversității culturii locale etc.
    • Implicarea părinților în elaborarea strategiei și a planurilor de acțiune pentru creșterea gradului de implicare a tuturor părinților în viața școlii.  

Tipul 6. Colaborarea cu comunitatea: identificarea și integrarea resurselor și serviciilor din comunitate în sprijinul programului școlii, a practicilor familiilor și a procesului de învățare și de dezvoltare a elevilor.

Exemple de acțiuni pentru atragerea resurselor din comunitate:

  • Oferirea de informații pentru elevi și familii despre serviciile de îngrijire a sănătății, culturale, recreaționale, sociale de sprijin etc. accesibile în comunitate. Medierea, dacă e cazul, a accesării serviciilor relevante.Oferirea de informații despre diverse programe de sprijinire a învățării furnizate de organizații din comunitate (de exemplu: școli de vară, burse de studiu etc.).
  • Implicarea părinților în promovarea cauzei elevilor și a familiilor la nivelul comunității. Pentru aceste acțiuni, părinții pot fi sprijiniți să învețe cum anume să promoveze eficient aceste cauze, să se documenteze, să colecteze informații, să-și dezvolte abilitățile de oratorie sau de argumentare persuasivă, etc.
  • Implicarea foștilor absolvenți și a foștilor părinți în viața școlii pentru a oferi modele de succes în privința eficienței implicării comunității în acțiunile școlii.

    Despre autor

    Joyce L. Epstein, doctor în sociologie la Universitatea Johns Hopkins, este director al Centrului pentru parteneriate școlare, familie și comunitate și profesor de educație la Școala de Educație a Universității Johns Hopkins. În 1995, ea a înființat Rețeaua Națională a Parteneriatelor din Școli (NNPS – National Network of Partnership Schools), care oferă dezvoltare profesională liderilor pentru a crea programe bazate pe implicarea familiei și a comunității în educația elevilor. A publicat peste o sută cincizeci de articole și studii, inclusiv ”Parteneriate școală, familie și comunitate: ghidul tău de acțiune”, Ediția a 4-a (2019) și un manual pentru cursuri de liceu: „Parteneriate școlare, familiale și comunitare: pregătirea profesorilor pentru școli mai bune”, ediția a doua (2011).

    În 2009 a primit Premiul Elizabeth Cohen pentru cercetare aplicată din partea Grupului de Interes Special pentru Sociologia Educației – AERA.

    În toată activitatea ei e ghidată de conexiunile dintre cercetare, politică și practică.

    ****

    Traducere a Fundației Noi Orizonturi din articolul: PARTENERIAT SCOALA/FAMILIE/COMUNITATE , autori: Epstein, Joyce L., Phi Delta Kappan, 00317217, Mai 95, Vol. 76, numărul 9, Baza de date: Academic Search Premier

    Proiectul “Campionii incluziunii”  este co-finanțat din Programul de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor în România, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 (număr contract 2020-EY-PICR-0001). Sub sloganul „Colaborăm pentru o Europă incluzivă”, proiectul se derulează pe o perioada de 18 luni, începând de la 1 octombrie 2021.

    Pentru mai multe informații vă invităm să urmăriți pagina proiectului: