Propus de echipa: Carmen Szasz, prof. Limba Română, Școala Gimnazială ”Grigore Silași” – Beclean Diana Morar, prof arte plastice, Palatul Copiilor Bistrița, Monica Buboly, profesor limba franceză, Colegiul Național ”Andrei Mureșanu” Bistrița, Laura Borbe, prof socio-umane, Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Cluj Napoca

Materiale necesare: hârtie din bloc de desen mic, creion negru și creioane colorate

Ești pasionat de benzi desenate? Ai vrea să înveți cum se construiesc? Hmm, ai vrea să începi să te pregătești pentru viitorul tău loc de muncă? Da, viitorul tău loc de muncă, pentru că se poate trăi din așa ceva! Pentru început, te avertizăm că oricine poate învăța, dar e nevoie de antrenament. Dacă ești pasionat și ambițios, un antrenament zilnic, pe 3 direcții: să desenezi personaje și obiecte, să desenezi în cadre și să construiești un scenariu, te va ajuta. Dacă ți se pare mult, caută un prieten și lucrați împreună. Da, se poate! Materialele pe care ți le-am pregătit sunt introductive. Dacă vrei să mergi mai departe, apelează la ajutorul profesorilor de arte vizuale, pentru desene și la profesorii de literatură, pentru scenarii.

Pentru a învăța, ți-am pregătit următoarele: definiția cuvintelor de bază și câteva explicații; o poveste cu scenariul, autor Carmen Szasz și câteva desene intermediare, autor Diana Morar.

Informații

O bandă desenată, prescurtată BD, este o istorie povestită printr-o succesiune de desene în căsuțe și puțin text (uneori deloc). Personajele vorbesc în general cu ajutorul bulelor, în mai multe feluri: își exprimă cuvintele, gândurile, strigătele sau emoțiile. Cadrele includ bule și cartușe. În cartușe se scrie ceea ce are de spus naratorul, aceste informații ne ajută să citim cursiv cartușele dintr-o planșă, mai ales atunci când se trece de la o scenă la alta sau de la un cadru diferit complet de altul.

Mic dicționar

Bandă: șir constituit din una sau mai multe căsuțe

Vinietă: fiecare desen delimitat de un cadru; se mai numește «căsuță». Mărimea lor are semnificație, cele mari prezintă momente importante ale acțiunii, iar cele mici arată o accelerare a întâmplărilor sau fapte mai puțin importante.

Bule: spații de diferite forme, în care se exprimă cuvintele sau gândurile personajelor. Când în bule există doar semne de punctuație, acestea exprimă sentimentele unui personaj.

Cartuș: o bulă de formă dreptunghiulară, care conține elemente narative și descriptive aparținând naratorului; se mai numește ”recitativ”

Planșă: o pagină care conține mai multe benzi

Onomatopee: cuvânt care imită un sunet; onomatopeele constituie efectele sonore ale BD. Literele repetate sugerează sunete sau zgomote.

Cum se creează benzi desenate (povestea și scenariul ei)

Povestea (partea 1)

E pauza mare. După trei ore de curs cam plictisitoare, Ana se poate bucura – în sfârșit! – de razele călduțe ale soarelui de primăvară.  Așa că, împreună cu prietenele ei Maria și Irina, au decis să joace șotron într-un colț mai retras din curtea școlii. Așteptând să-i vină rândul la joc, Ana își desface părul prins în două codițe cu elastic albastru și privește peste gardul școlii, admirând grădina vecinului, în care pomii se trezesc la viață și îmbracă haina cea înflorată.

Din visare este trezită brusc de o minge care o lovește fix în față. Nervoasă, Ana încearcă să-l identifice pe cel care a lovit-o, dar cum nimeni nu pare să vină să își ceară măcar scuze, decide să „confiște” mingea. Așa cu siguranță agresorul își va face apariția! Va dori să își recupereze mingea și va trebui să își ceară scuze și atunci va afla el ce înseamnă „să te joci în curtea școlii”, alături de alți copii. Ana deja știe ce îi va spune și pe ce ton!

Încă amețită de lovitură, Ana caută din priviri mingea, pe care o vede rostogolindu-se ușor spre gardul școlii, apoi făcându-se nevăzută. Fetița se apropie și constată că trecuse, printr-o gaură (până atunci invizibilă) în grădina vecinului. Trebuia să o recupereze! Încearcă să o scoată cu mâna (ba chiar se întinde pe burtă  ca s-o apuce mai bine), dar nu reușește decât să o împingă într-un tufiș. Acum e acum! Cum să procedeze?

Scenariul (partea 1)     

Planșa 1

Cadru 1 – Curtea școlii – Ana, Maria și Irina se joacă șotron.

Cartuș – „În curtea școlii…”

Bulă de text:   Maria sare și numără „2,3,4…”

Cadru 2 – Ana privește peste gardul școlii la grădina înflorată a vecinilor.

Bulă de text (pentru gânduri): „Ce zi frumoasă de primăvară!”

Cadru 3 – Ana e trezită din visare de o minge care o lovește fix in fața.

Bulă de text:  Ana: „ Auuuuu!!!”

Onomatopee (pentru minge): „Pleosc!”

Cadru 4 – Nervoasă, Ana merge înspre gard să ia mingea și să o „confiște”.

Bulă de text:  Ana: „Las’ că vezi tu!…O să mă ROGI să îți dau mingea…”

Cadru 5 – Ana caută mingea care a trecut printr-o gaură din gard (invizibilă până atunci)

Cadru 6 – Mâna Anei este foarte întinsă să ia mingea prin gaura din gard, dar nu reușește. Se văd doi ochișori  în apropierea mingii.

Bulă de text:  Ana: „Încă puțin și reușesc…”

Povestea (partea 2)

Îi vine o idee stră-lu-ci-tă! Aduce coada unui mop pe care l-a găsit pe holul școlii  și încearcă să-și apropie mingea. Pare să reușească! Dar deodată, în tufiș, bățul se înțepenește și apoi se mișcă tot mai greu. Ce să se fi întâmplat? se întreba nedumerită Ana. Trage mai cu putere și vede că ceva – ce nu era o minge – se ține strâns de celălalt capăt al bățului. Îl apropie încetișor și ghemul de blană alb-negru începe să se miște. Doi ochi ca două mărgele și două urechiușe curioase însoțesc un botic simpatic ce pare să-i zâmbească șugubăț.

Anei nu îi vine să creadă! E pisica visurilor ei! Cea pe care și-a dorit-o de când se știe, dar pentru care mama de fiecare dată zicea că „nu e momentul”. Dar se pare că acum a venit momentul! În sfârșit, are pisica mult dorită!

Dar soneria începe să sune enervant de strident și de insistent, anunțând că pauza mare s-a încheiat, iar Ana este trezită din starea ei de euforie. Trebuie să meargă la ore. Are matematică. Și pisica??? Ce va face cu pisica? Nu poate să o abandoneze!!! Fără să stea pe gânduri, Ana ia pisica și o ascunde în interiorul hanoracului (Ce bine că a ascultat-o pe mama și și-a luat azi hanoracul!), apoi se îndreaptă cu seninătate spre sala de clasă, ca și cum nu s-a întâmplat nimic.

Scenariu (partea 2)

Planșa 2

Cadru 1 – Ana are în mână o coadă de mop sau un băț mai lung și încearcă să scoată mingea.

Bulă de text: Ana: „Acum sigur reușesc!”,„ ÎÎhhh… Ce să fie???”

Cadru 2 – În vârful bățului cu care încearcă să scoată mingea se află o pisică. Mingea rămâne în fundal.

Bulă de text: Ana (mirată – cu o privire foarte expresivă): „Ce e asta???” Poate fi inserată și o bulă care să conțină doar semne de punctuație: „???!!!”

Cadru 3 – Ana ia pisica în brațe.

Bulă de text: (mai multe – pentru a sugera surpriza și bucuria)):  Ana: „ O pisică?!!”, „E pisica mea!”, „Întotdeauna mi-am dorit-o!”

Cadru 4 – Se aude soneria care anunță sfârșitul orelor. Ana, cu pisica ascunsă în haină, se îndreaptă liniștită spre clasă.

Onomatopee pentru sonerie: „Țââârrrr!”

Recitativă/cartuș: „Ana se îndreaptă liniștită spre clasă…”

Povestea (partea 3)

Ajunge la banca ei și e fericită că Irina, colega ei de banca, încă nu s-a întors. Are timp să ascundă pisica în pupitrul băncii și să îi spună să tacă, să fie cuminte, iar în pauza următoare Ana îi va da – drept recompensă pentru bună purtare – porția ei de lapte. Ora începe, iar profesoara și elevii verifică rezolvările exercițiilor de la tema de casă. Ana se preface că ascultă, dar mintea ei ei la pisica din banca. Ce nume să-i dea? Oare îi stă mai bine cu zgardă roșie sau albastră? Unde îi va face pătuțul?… Și mai are încă multe întrebări fără răspuns. Din visare este trezită de vocea profesoarei care îi spune că așteaptă rezultatul calculului. Ana deschide gura să răspundă, dar în loc de „34” se aude cel mai clar și lung „miiiiaaauuu” pe care fetița l-a auzit vreodată.

Ce s-a întâmplat? E ușor de imaginat! Colegii se prăpădeau de râs și mieunau și ei pe sub bănci. Profesoara…..(continuați voi povestea)

 Scenariu (partea 3)

Planșa 3

Cadru 1 – În sala de clasă, Ana ascunde pisica în pupitrul băncii.

Bulă de text:   Ana: „Fii cuminte! În pauză primești lăptic!”

Cadru 2 – O oră de matematică. Profesoara este la tablă, pe care scrie calcule. Ana este visătoare.

Bula de text: Profesoara:  „35+7×2…”, „18-3/9”

Cadru 3: Ana nu reușește să fie atentă la profesoară și se gândește foarte încântată la pisica din banca sa.

Bule de text pentru gânduri: ” Ce nume să îi dau?”, „Unde îi așez pătuțul?”, ” Ce va zice mama…”,”Zgardă albastră…roșie…”

Cadru 4 – Profesoara o provoacă pe Ana la răspuns. Ana e tristă doearece nu fusese atentă și nu știa ce trebuia să răspundă.

Bulă de text: Profesoara: ” Ana, răspunde!”, Ana:”???”

Cadru 5  – Ana se ridică în picioare, se roșește toată la față și încearcă să dea un răspuns la întâmplare. Dar în locul ei se aude foarte clar un mieunat.

Onomatopee „ Miaaauuuuu!!!” 

Bulă de text: Ana – „54”

Cadru 6 – Ana este foarte tristă, profesoara este contrariată, elevii râd, pisica apare pe banca Anei. Colegii Anei se bucură să vadă pisica.

Onomatopee – „Miaauuu!”

Bulă de text: Profesoara: „Ce e asta??? O pisică aici?”

Colegii Anei: ” Ha-ha!”, „Miau!”

Cum se creează benzi desenate (partea 3 – desenele)

Cea mai importantă etapă a benzii desenate este realizarea personajelor. Acestea redau povestea, sunt ca niște actori care se mișcă, râd sau plâng. E nevoie și de fundal, redat prin obiecte sau peisaj, și el e legat de scenariu.

Pas cu pas

• Desenează planșa cu cadrele

• Ia o oglindă și studiază-ți fizionomia mimând diverse emoții, tristețe, bucurie, melancolie, bucurie. Apoi încearcă-le pe cele din scenariu și fă schițe rapide. Desenează-le pornind de la niște forme geometrice simple: cerc, pătrat, triunghi etc. Vei reuși în mod sigur. Dacă schițezi un personaj prietenos sau bun, folosește cercul, dacă vrei un personaj serios folosește pătratul sau dreptunghiul, iar dacă ai un personaj negativ folosește triunghiul. Corpul și mișcările acestuia trebuie de asemenea schițate după un model, adică rogi pe cineva să îți pozeze sau poți folosi fotografii. Mișcările de care ai nevoie sunt legate de scenariu.

• Desenează fundalul și personajele.

• Colorează.
• Scrie textul din scenariu.

Cum se creează benzi desenate (partea 4- scenariul)

Ți-am selectat noi o poveste, din volumul Selfie, coordonat de Liviu Papadima, apărut la Editura Arthur în 2018. În volum au scris povești extraordinare Liviu Papadima, Florin Bican, Gabriel H. Decuble, Nora Iuga, Călin-Andrei Mihăilescu, Alex Moldovan, Raluca Poenaru, Adina Popescu, Ana Rotea și Elena Vlădăreanu. Te invităm să citești întregul volum. 

Mulțumim Editurii Arthur și autorului poveștii, Alex Moldovan, pentru că ne-au permis să folosim această poveste, pentru tine. 

Materiale necesare: 1 coală A4, creion

Presupun că ai exersat desenele. Azi ai ocazia să înveți cum se scrie un scenariu pentru o bandă desenată. Să înveți să scrii scenariul te ajută și la școală, când ți se cere să faci un rezumat sau să povestești frumos despre ce ai citit într-o carte. Iată ce ai de făcut:

1. Pe o coală albă, fă următorul tabel, destul de mare să-ți încapă toate răspunsurile. 

 2. Citește textul integral, sărind acum peste întrebări.
3. Citește secvența 1 și completează în tabel răspunsurile la întrebări, apoi următoarea secvență ș.a.m.d
4. Întoarce-te la secvența 1 și, pe baza răspunsurilor la întrebări, formulează un enunț (pentru cartuș) care exprimă clar ce se petrece în secvența respectivă și stabilește ce desenezi și ce vei scrie în bule.
5. Citește cuiva aceste enunțuri, ca să verifici două lucruri- dacă ele se leagă, au înțeles împreună și dacă cel care ascultă are nevoie și de alte informații pentru a înțelege ce se petrece în poveste.
6. Pornind de la aceste enunțuri, decide de câte cadre ai nevoie pentru a reprezenta, prin desen, enunțul și ce mesaje ar fi de scris în cartușe și bulele de text.

O poveste fără niciun fel de morală, Alex Moldovan, vol. Selfie, Editura Arthur, pp 34-37

Secvența 1  Ar fi știut că a fugit de la ore. (De fapt, nu îl urmărea nimeni, dar așa-i când te simți cu musca pe căciulă).Pe Matei P[1]. îl pârâse pesemne cineva căci, fără să fi făcut nimic rău, se pomeni într-o dimineață chemat în biroul directorului. Evident, nu se duse. Nimic bun nu ieșise vreodată din genul ăsta de întâlniri, care se terminau de obicei ba cu mustrări, ba cu scăderea notei la purtare, aspecte ce se cer mai degrabă evitate. Așa că inventă pe loc o scuză și plecă de la școală cât putu de repede. Ajuns în stradă, i se păru că e urmărit. Brusc, toată lumea îl privea mustrător, de parcă

Întrebări: câte personaje ai? ce se întâmplă? unde se întâmplă? e necesar să desenezi toate personajele? la ce se gândește Matei P.? ce decide Matei P? Cum se simte Matei P când aude că e chemat la director, dar după ce decide să fugă? Ce ar fi de dorit să desenezi, ce ai putea să scrii în bula de text? Câte vignete.ar fi necesare și suficiente pentru a reda ce ai citit până acum?

Secvența 2 Traversă în fugă printr-un loc nepermis, ceea ce provocă un ambuteiaj a-ntâia, aducând la disperare un vatman nervos, care profită de ocazie să își verse furia asupra celor din jur și, prin telefon, asupra celor dragi, o impecabilă demonstrație a efectului fluturelui. Dar el nu observă nimic din toate acestea, fiind prea ocupat să împrumute o bicicletă sprijinită de un copac pentru a ajunge în parcul de distracții.

Întrebări: câte personaje ai, cine sunt ele? ce înseamnă vatman? dar efectul fluturelui? unde se întâmplă acțiunea, ce se întâmplă și ce obiecte  pot fi desenate? cum crezi că se simte Matei P. în aceste momente? ce spune textul? ce crezi tu? Unde voia să ajungă, cu bicicleta Matei P.? Ce ar fi de dorit să desenezi, ce ai putea să scrii în bula de text? Câte vignete ar fi necesare și suficiente pentru a reda ce ai citit până acum?

Secvența 3 Acolo, vru să-și ia un bilet de intrare, dar fu certat pentru că era roșcat, iar vânzătoarea nu era sigură dacă roșcații nu trebuie taxați altfel decât restul oamenilor, prilejuindu-i elevului nostru frumoase reflecții pe tema diferenței și a celuilalt. Reuși totuși să se strecoare înăuntru cu ajutorul unui grup de călugărițe cu pălării caraghioase cărora li se făcu milă de el, se sui în prima barcă ce-i ieși în cale și începu să dea la vâsle până ajunse la mal, unde, din neatenție, căzu în puțul lăsat neacoperit de niște muncitori care stăteau pe iarbă și mâncau sendvișuri cu salam și castraveți murați. Ce aiurea e să cazi din lac în puț, își zise Matei P., ceea ce ne arată că până și când o apuci pe căi greșite poți să tragi învățăminte sănătoase dacă ești isteț.

Întrebări: unde se petrec acțiunile? câte personaje ai? ce fac ele? e nevoie să desenezi  toate personajele? Ce ar fi de dorit să desenezi, ce ai putea să scrii în bula de text? Câte vignete ar fi necesare și suficiente pentru a reda ce ai citit până acum?

Secvența 4 E incredibil, în concluzie, câte lecții de viață ar fi ratat și câte probleme ar fi evitat dacă ar fi rămas la școală și s-ar fi prezentat în biroul domnului director. Și asta nu-i tot. Uitați-vă cu atenție la poza cu mine [ imaginați-vă o poză selfie în care apare Matei P.]. Vedeți pătuța aceea albă din fața clădirii din spate? Este Matei P. Încă încearcă să scape de urmăritorii lui închipuiți. Nu știe că selfie-ul pe care l-a trimis la un concurs foto internațional a câștigat marele premiu al juriului, iar motivul pentru care directorul îl chemase era să îl felicite! Ceea ce, evident, nu va mai fi cazul după ce întâmplările de mai sus vor ajunge la urechile directoriale, episodul acesta întărind puternicele convingeri anti-autoritare ale lui Matei P. Morala poveștii? Vedeți voi, luându-mă cu scrisul, am uitat cu totul de morală. Dar sunt sigur c-o să găsiți voi una. Așa se întâmplă de obicei.

Întrebări: cine vorbește acum, despre cine? pe cine desenăm: pe Matei P sau pe povestitorul care ni-l arată pe Matei P.într-o poză? Ce știa și ce nu știa Matei P.?  Ce credeți că simte Matei P., neștiind nimic de motivul chemării la director? Ce înseamnă morala poveștii? Care este ea, pentru voi? cum ați putea încheia banda desenată?