Propus de: Camelia Tabără, profesor de fizică, Colegiul Național Andrei Mureșanu Bistrița

Materiale necesare: cratiță, borcan, apă,  sfoară ( sârmă)

Ai văzut-o pe bunica sau pe mama ta punând borcane cu diferite murături sau alte bunătăți, într-o oală mai mare, plină cu apă, la fiert? Dacă nu, roagă-le să îți povestească cum se puneau pe vremuri, bunătăți și de ce acum nu mai fac asta. Vei afla ceva și despre istoria comunismului și despre familia ta. Apoi, ar fi cazul să acționezi ca un cercetător serios. Roagă-le să îți spună de ce procedau așa cu borcanele? Care e șmecheria? Să faci un experiment prin care să răspunzi la întrebarea: Poate fierbe apa dintr-un borcan așezat într-un vas cu  apă care fierbe? De ce puneau ai mei borcanele la Duștulit, atunci?

Uite ce ai de făcut:

1. ia o cratiță destul de înaltă și suspendă un borcan în interiorul ei, fără să atingă fundul cratiței. Cum s-ar putea  face asta? Leagă în jurul “gâtului” borcanului, o sârmă sau sfoară și apoi fiecare capăt se leagă de fiecare mâner al cratiței
2. toarnă apă în cratiță și în borcan astfel încât nivelul acesteia să fie același și în borcan și în afara lui.
3. pune cratița pe aragaz, la foc mic și  urmărește până când apa din cratiță începe să fiarbă. După cât timp apa din cratiță a început să fiarbă? (folosește un cronometru și notează).
4. după 2 minute verifică din nou, apoi după încă 2 minute. A început să fiarbă și apa din borcan?
5. Notează tot ce observi că se întâmplă cu apa din cratiță, respectiv cu cea din borcan, de la începutul experimentului, până la final. Poți să notezi și momentul în care ai făcut observațiile.

Întrebări:

1. Ce ai observat în timpul încălzirii apei din cratiță?
2. Ce s-a întâmplat în interiorul cratiței în intervalul de timp pe care l-ați măsurat?
3. La ce temperatură fierbe apa din cratiță?
4. Oare de ce fierbe numai apa din cratiță și nu și cea din borcan?
5. De ce apa clocotită din cratiță este insuficient “de caldă” pentru a o face să fiarbă și pe cea  din borcan?
6. Dacă în borcan ai pus castraveți sau altă legumă, pentru ca să faci murături, care e avantajul acestui proces? Ce se întâmplă cu castraveții? Dar cu restul ingredientelor (ți le va spune, sigur, bunica sau mama)?

Informații

Apa fierbe la 100^o și stând pe aragaz, primind căldură de la acesta a atins temperatura de fierbere în intervalul de timp înregistrat de tine. Căldura pe care o primește în continuare este folosită pentru a se transforma în altă stare de agregare, și anume în vapori. Din momentul începerii fenomenului de fierbere toată căldura dată de aragaz este “furată” de apa din cratiță pentru a se transforma în vapori. În momentul începerii fierberii apei din cratiță practic încetează trecerea căldurii de la apa din cratiță la cea din borcan (ambele corpuri au 100^o) și schimbul de căldură între ele nu mai are loc.

Ai mai putea cerceta, la iarnă, dacă aduci o bucată de gheață care are  0^o C într-o cameră în care este temperatura de 0^o C, se va topi gheața?

 Home-dex:

duștulí, duștulesc, vb. intranz. – A fierbe borcanele cu murături într-un vas cu apă. – Cf. tistuli „ a fierbe, a distila”.